Melasma este o afecțiune care apare când există un nivel crescut de melanină în anumite zone ale pielii.
Acest tip de hiperpigmentare este mult mai frecvent la femei decât la bărbați, una dintre cauzele apariției fiind fluctuațiile hormonale.
Melasma e cunoscută și sub denumirea „masca sarcinii“, întrucât femeile însărcinate sunt cel mai afectate de această problemă cutanată, și se manifestă prin apariția unor pete mai închise la culoare, pe diferite părți ale corpului.
Cuprins
Ce este melasma?
Melasma este o afecțiune a pielii, caracterizată prin apariția pe piele a unor pete maro deschis, maro închis sau gri-albăstrui. Uneori, aceste pete pigmentare sunt confundate cu pistruii. Este o problemă cutanată comună, inofensivă, iar unele tratamente pot ajuta la estomparea simptomelor. Sunt și situații când melasma dispare de la sine.
De obicei, melasma este o afecțiune cronică. Acest lucru înseamnă că este de lungă durată (trei luni sau mai mult). Unele persoane au melasmă ani de zile sau întreaga viață. Alte persoane pot avea melasmă doar pentru o perioadă scurtă de timp, cum ar fi în timpul sarcinii.
Melanocitele sunt celule ale pielii care produc și stochează în epidermă melanina(pigmentul pielii). Ca răspuns la lumină, căldură sau radiații ultraviolete sau prin stimulare hormonală, melanocitele produc mai multă melanină în anumite zone decât în altele. Excesul de melanină produce petele întunecate, pe care le cunoaștem sub numele de melasmă.
Petele de culoare maronie apar, de obicei, pe obraji, frunte, nas, bărbie și deasupra buzei superioare. De asemenea, pot apărea și pe gât și antebrațe. Însă, melasma poate afecta orice parte a pielii care este expusă la lumina soarelui. De aceea, majoritatea persoanelor cu melasmă observă că simptomele lor se înrăutățesc în timpul lunilor de vară. Petele pigmentare apar, în general, la persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 de ani și 40 de ani.
Acest tip de hiperpigmentare este mai des întâlnit la persoanele cu pielea mai închisă la culoare (fenotipul Fitzpatrick III-IV), dar poate să apară și la persoane cu pielea mai deschisă.
Femeile însărcinate au niveluri crescute ale hormonilor estrogen și progesteron. Oamenii de știință consideră că acești hormoni contribuie la apariția melasmei.
Tipuri de melasmă
În cazul melasmei, schimbarea culorii este mai ales a epidermei, care este stratul superior al pielii. Totuși, există tot mai multe dovezi că, deși hiperpigmentarea este localizată la nivelul epidermei, straturile mai profunde ale pielii, precum dermul, au, de asemenea, un rol în dezvoltarea melasmei.
Există trei tipuri de melasmă:
- Melasma epidermică – este caracterizată prin pete de culoare maro închis;
- Melasma dermică – ale cărei simptome sunt petele maro deschis sau albăstrui:
- Melasma mixtă – este cea mai frecventă și se manifestă prin apariția atât a petelor albăstrui, cât și a celor maro.
În timp ce melasma nu provoacă alte simptome fizice, unele persoane pot găsi aspectul acestor pete deranjant. Petele cauzate de melasmă nu ar trebui să provoace durere fizică.
Cauze și factori de risc pentru apariția melasmei
Persoanele cu pielea mai închisă la culoare sunt mai expuse riscului de apariție a petelor pigmentare decât cele cu pielea deschisă la culoare. Sensibilitatea la estrogen și progesteron sunt, de asemenea, asociate cu melasma. Stresul și bolile tiroidiene sunt, totodată, considerate a fi factori declanșatori ai acestei afecțiuni.
Deși nu este foarte clar din ce cauză apare melasma, au fost identificați anumiți factori declanșatori și câteva categorii de risc.
Literatura de specialitate pune în discuție două cauze principale ale melasmei:
- radiațiile;
- hormonii.
Potențiali factori declanșatori ai melasmei pot include:
- Modificări hormonale în timpul sarcinii;
- Tratamentul hormonal sau administrarea de pilule contraceptive – melasma a fost observată la persoanele care utilizează pilule contraceptive orale, care conțin estrogen și progesteron;
- Expunerea la soare – când lumina soarelui atinge pielea, determină organismul să producă mai multă melanină, ceea ce explică de ce melasma se dezvoltă pe pielea care primește cea mai multă lumină solară, cum ar fi pielea de pe față, gât și brațe;
- Hipotiroidismul – o afecțiune în care tiroida este subactivă;
- Ecranele dispozitivelor moderne – melasma poate fi cauzată de lumina albastră de la televizor, laptop, telefon mobil și tabletă;
- Unele medicamente – medicamentele anticonvulsivante și medicamentele care fac pielea mai sensibilă la lumina soarelui (retinoizi, unele antibiotice și unele medicamente pentru tensiune arterială) pot declanșa melasma;
- Sarcina – nu este clar de ce petele pigmentare apar în rândul femeilor însărcinate, însă experții teoretizează că nivelurile crescute de estrogen, progesteron și hormonii care stimulează melanocitele în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină joacă un rol important;
- Machiajul – unele produse cosmetice pot provoca ceea ce se numește reacție fototoxică;
- Aparatele de bronzat – lumina UV produsă de aparatele de bronzat deteriorează pielea la fel de rău ca radiațiile ultraviolete de la soare, uneori chiar mai rău.
Unele persoane sunt mai predispuse de a suferi de melasmă decât altele. Astfel, factorii de risc pentru melasmă pot fi:
- Culoarea pielii – melasma apare mai frecvent la persoanele cu nuanțe de piele mai închise, în special dacă locuiesc în zone cu niveluri ridicate de expunere la soare;
- Sexul feminin – melasma afectează femeile de aproximativ nouă ori mai mult decât bărbații;
- Sarcina – melasma este mai frecventă în timpul sarcinii, afectând între 15% și 50% dintre femeile însărcinate;
- Genetica – până la 50% dintre persoanele cu melasmă au raportat că cineva din familie suferă de aceeași problemă, iar cei mai mulți gemeni identici au amândoi melasmă;
- Vârsta – persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 de ani și 40 de ani sunt mai predispuse riscului de melasmă.
Melasma nu apare peste noapte, ci se dezvoltă încet, pe o perioadă de câteva săptămâni sau chiar luni.
Melasma: prevenție și tratament
Un medic dermatolog poate diagnostica melasma prin examinarea atentă a zonelor hiperpigmentate. Acesta poate folosi diferite instrumente specifice, cum ar fi lampa Wood sau dermatoscopul, pentru a observa ce straturi ale pielii au fost afectate și dacă există infecții fungice sau bacteriene.
Uneori, melasma poate arăta ca o altă afecțiune a pielii. Pentru a exclude acest lucru, dermatologul poate efectua o biopsie cutanată.
Melasma: metode de tratament
Melasma este greu de tratat. Pentru a stabili un plan de tratament, mai întâi trebuie identificată cauza melasmei.
Melasma poate dispărea de la sine, poate fi permanentă sau poate răspunde la tratament în câteva luni. Cele mai multe cazuri de melasmă vor dispărea cu timpul și, mai ales, cu o bună protecție împotriva razelor ultraviolete și a altor surse de lumină.
Așadar, nu există un tratament anume pentru melasmă. Adesea, cel mai eficient tratament combină protecția solară cu produsele cosmetice aplicate local.
Obiectivele tratamentului sunt reducerea cantității de pigment pe care o produce organismul și uniformizarea nuanței pielii, readucând-o la culoarea naturală.
Planul de tratament pentru melasmă poate cuprinde una sau mai multe multe dintre următoarele proceduri:
- aplicarea locală a unor creme pentru pete pigmentare;
- peeling chimic;
- microneedling;
- tratamente cu laser și lumină.
Încearcă produsele Ivatherm pentru estomparea petelor pigmentare:
- Ivawhite Cremă depigmentantă crește luminozitatea și netezește pielea sensibilă cu hiperpigmentare și pete întunecate. Reduce numărul, dimensiunea și intensitatea culorii lentiginelor (pete de vârstă), efelidelor, melasmei și hiperpigmentarii postinflamatorii.
- Ivawhite Ser depigmentant intensiv uniformizează și îmbunătățește strălucirea și radianța feței. Stimulează dispariția petelor hiperpigmentare și previne reapariția lor. Serumul are un dublu mecanism de acțiune asupra petelor pigmentare: reduce producția de melanină, prin inhibarea enzimelor implicate în formarea sa, și împiedică transferul melaninei către straturile superioare ale pielii.
Există câteva moduri prin care persoanele care suferă de melasmă se pot asigura că simptomele nu se înrăutățesc, ci că petele se estompează. Astfel, persoanele care au melasmă ar trebui să evite:
- tratamentele hormonale, în special cele care implică estrogen;
- metodele contraceptive, în special cele care conțin estrogen și progesteron;
- lumina albastră a ecranelor;
- produsele cosmetice care irită pielea;
- medicamentele care pot provoca sau agrava melasma;
- săpunuri parfumate;
- aparatele de bronzare;
- epilarea cu ceară.
Melasma: metode de prevenție
Deși există factori declanșatori pentru melasmă care nu pot fi combătuți, cum ar fi genetica sau modificările hormonale din timpul sarcinii, sunt câteva metode prin care poate fi prevenită apariția petelor pigmentare:
- folosirea în fiecare zi a unei creme cu protecție solară cu minimum SPF 30;
- purtarea pălăriilor cu boruri largi, care să protejeze fața;
- purtarea de îmbrăcăminte de protecție, în timpul expunerii la soare;
- reducerea timpului petrecut în fața ecranelor care emit lumină albastră;
- alegerea unei metode de contracepție care nu include hormoni.
Melasma reprezintă o problemă comună a pielii, care nu provoacă durere și nu pune viața în pericol, dar poate fi deranjantă din punct de vedere estetic. Din fericire, există opțiuni de tratament cu ajutorul cărora petele pigmentare pot fi estompate, precum și măsuri preventive pentru a întârzia sau chiar evita apariția melasmei.
Resurse:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31735001/
https://www.healthline.com/health/melasma#coping
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21454-melasma
https://www.aad.org/public/diseases/a-z/melasma-causes
