Melanina este un termen folosit pentru a descrie un grup mare de molecule responsabile pentru multe funcții biologice, inclusiv pigmentarea pielii și a părului, precum și fotoprotecția pielii și a ochilor. Așadar, melanina joacă un rol important în determinarea culorii părului, a pielii și a ochilor. Genele, moștenite de la părinți, dictează, în mare măsură, cantitatea de melanină. Cu cât este mai mare cantitatea de melanină, cu atât ochii, părul și pielea vor avea o culoare mai închisă.
Ce este melanina?
Melanina este un termen care definește un grup de pigmenți naturali, care se găsesc în organismul uman. Melanocitele, celulele din stratul cel mai profund al epidermei (stratul bazal), și foliculii de păr produc melanina. Acest pigment dă culoare pielii, părului, nasului, urechii interne și coroidei (membrana vasculară și pigmentară a ochiului, situată între scleră și retină).
Nivelurile naturale de melanină sunt determinate, în primul rând, de factorul genetic. Cu toate acestea, există alte cauze care pot influența producția de melanină, cum ar fi:
- expunerea la lumina ultravioletă;
- inflamaţii;
- schimbări hormonale;
- vârsta;
- tulburări ale pigmentului pielii.
Melanocitele adăpostesc melanina în vezicule intercelulare numite melanozomi. Nivelul de melanină din piele este rezultatul cantității și distribuției melanocitelor.
Melanocitele produc melanina în stratul bazal, care este cel mai profund strat al epidermei. Cheratinocitele transportă apoi melanina la suprafața pielii.
Toată lumea are același număr de melanocite, dar unii oameni produc mai multă melanină decât alții. Dacă celulele produc doar puțină melanină, părul, pielea și irisul ochilor pot fi foarte deschise. Dacă celulele produc mai mult pigment, atunci părul, pielea și ochii vor avea o nuanță mai închisă.
Cu toate acestea, persoanele cu pielea închisă au melanozomi care sunt mai mari ca număr, mai mari ca dimensiune și mai pigmentați decât cele cu pielea deschisă. Din acest motiv există atât de multe culori ale pielii.
Există posibilitatea ca o persoană să producă prea multă melanină în organism. Acest proces poartă denumirea de hiperpigmentare și poate apărea din cauza anumitor afecțiuni sau a prezenței în exces a unui hormon de stimulare a melanocitelor.
Printre factorii care pot crește cantitatea de melanină din piele se numără:
- boala Addison (o afecțiune caracterizată prin secreția insuficientă de hormoni la nivelul glandelor suprarenale);
- hemocromatoza (o afecțiune care determină organismul să absoarbă prea mult fier din alimente);
- sarcina;
- expunerea la soare (bronzarea).
Uneori, o persoană poate avea prea puțină melanină în piele, ceea ce poartă numele de hipopigmentare. Două exemple de hipopigmentare sunt vitiligo și albinismul.
Tipuri de melanină
Cu toate că, de regulă, când se vorbește despre melanină, se face referire la un singur pigment, există, de fapt, mai multe tipuri de melanină:
- eumelanina (contribuie la pigmentarea părului, a pielii și a ochilor);
- feomelanina (contribuie la pigmentarea părului, a pielii și a ochilor, dar și a buzelor, mameloanelor și altor părți roz ale corpului);
- neuromelanina (există în creierul uman și contribuie la pigmentarea structurilor din această zonă).
Eumelanina și feomelanina sunt produse în diferite cantități în stratul bazal al epidermei, în celulele numite melanocite. În schimb, neuromelanina se găsește în creier.
În timp ce eumelanina și feomelanina controlează culorile părților vizibile (cum ar fi pielea, părul și ochii), neuromelanina este responsabilă pentru culoarea neuronilor.
Diferențele de pigmentare a pielii se datorează raportului dintre eumelanină și feomelanină, precum și numărului de melanocite.
Eumelanina poate fi împărțită în mai multe tipuri de negru și maro. Nivelurile de eumelanină influențează culoarea părului și a pielii. De pildă, un nivel crescut de eumelanină neagră sau maro are drept rezultat o culoare închisă a părului, în timp ce cantități mici sunt specifice părului blond.
Așadar:
- persoanele cu părul negru au o cantitate mare de eumelanină;
- persoanele cu părul șaten au o cantitate moderată de eumelanină;
- persoanele cu părul blond au o cantitate foarte mică de eumelanină;
- persoanele cu părul roșu au cantități egale de feomelanină și eumelanină.
Pe de altă parte, neuromelanina poate da o culoare închisă unor părți ale creierului. Cercetările sugerează că prezența acestui pigment poate ajuta la prevenirea morții celulare în anumite părți ale creierului. Pierderea neuromelaninei a fost asociată cu simptomele bolii Parkinson.
Când petrecem timp la soare, corpul produce mai multă melanină. Substanța absoarbe lumina de la razele UV și o redistribuie către straturile superioare ale pielii. De asemenea, protejează materialul genetic stocat în celule, blocând accesul razelor ultraviolete dăunătoare.
Însă, melanina singură nu este suficientă pentru a oferi protecție pielii împotriva soarelui. De aceea, este recomandată aplicarea produselor cu factor de protecție solară în fiecare zi, indiferent de anotimp.
Melanina: beneficii
Melanina nu este responsabilă doar cu pigmentarea pielii, părului și ochilor, ci oferă și protecție organismului.
Protecție împotriva razelor UV. Melanina contribuie la protejarea celulelor epidermei (stratul exterior al pielii) de lumina ultravioletă și de lumina albastră. Acest lucru se întâmplă prin absorbția luminii UV înainte de a putea deteriora ADN-ul sensibil al celulelor pielii.
Așadar, melanina este un agent care absoarbe razele ultraviolete și este capabilă să protejeze pielea împotriva efectelor luminii UV pe suprafața pielii. Eumelanina protejează pielea de lumina UV, în timp ce feomelanina, nu. Drept urmare, persoanele cu mai multă feomelanină, cum ar fi cele cu părul blond sau roșu și pielea deschisă la culoare, sunt mai susceptibile de a suferi daune provocate de soare.
Protecție împotriva speciilor reactive de oxigen. Melanina are, de asemenea, efecte protectoare împotriva speciilor reactive de oxigen, așa-zișii radicali liberi. Acestea sunt produse secundare ale proceselor celulare din organism. Când există o acumulare de specii reactive de oxigen în celule, acestea pot provoca stres, îmbătrânire prematură și probleme de sănătate, cum ar fi diabetul și cancerul. Melanina neutralizează speciile reactive de oxigen, stimulând antioxidanții și eliminând radicalii liberi.
Fără intervenția unor compuși de protecție, precum antioxidanții, aceste specii reactive de oxigen contribuie la stresul oxidativ, care provoacă daune celulare semnificative.
Sunt indicii că ar exista și alte mecanisme de acțiune ale melaninei în organism, cum ar fi protecția ficatului, a intestinelor și chiar a sistemului imunitar. Cu toate acestea, cercetările asupra acestor acțiuni potențiale sunt limitate, astfel încât pigmentarea și fotoprotecția rămân cele două beneficii principale ale melaninei.
Afecțiuni asociate cu melanina
În general, genetica determină cantitatea de melanină din păr, piele și ochi, dar există două afecțiuni de care pot suferi persoanele care nu au suficientă melanină.
Vitiligo este o afecțiune autoimună care apare atunci când organismul nu are suficiente melanocite. Acest lucru cauzează o lipsă de pigment care poate apărea sub formă de pete albe pe piele. Vitiligo afectează între 1 și 2% dintre oamenii din întreaga lume.
Albinismul este o afecțiune genetică rară care apare în momentul în care organismul nu produce suficientă melanină. Acest lucru se poate întâmpla din cauza unui număr redus de melanocite sau a reducerii producției de melanină. Există diferite tipuri de albinism, dar majoritatea provoacă o lipsă moderată până la severă de pigment în piele, păr și ochi.
Persoanele care suferă de albinism au, în general, părul alb, ochii albaștri, pielea palidă și pot avea probleme de vedere. Nu există tratament pentru albinism, însă este recomandată aplicarea produselor cu factor de protecție solară și evitarea, pe cât posibil, a expunerii la razele ultraviolete, pentru a limita daunele provocate de soare.
În concluzie, melanina este o substanță produsă de melanocite și este responsabilă de pigmentarea pielii. Fiecare persoană are o cantitate diferită de melanină în piele. Nivelul de melanocite și raportul dintre formele de melanină din piele dictează cât de mult pigment este prezent. Cantitatea de melanină este, în general, determinată de genetică, dar poate fi influențată de alți factori, cum ar fi expunerea la soare, schimbările hormonale sau vârsta. Pe lângă faptul că este un pigment care dă culoare pielii, părului și ochilor, melanina absoarbe și razele ultraviolete dăunătoare și oferă protecție împotriva daunelor celulare cauzate de expunerea la lumina UV.
Resurse:
https://my.clevelandclinic.org/health/body/22615-melanin https://www.webmd.com/a-to-z-guides/what-is-melanin https://www.healthline.com/health/skin/benefits-of-melanin#bottom-line https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459156/ https://ro.co/health-guide/what-is-melanin/ https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/melanin
