Dermatita atopică este o afecțiune cutanată frecventă în rândul bebelușilor și copiilor mici. Primele simptome apar, de regulă, la bebelușii cu vârste cuprinse între 3 și 6 luni. Manifestările dermatitei atopice – prurit, roșeață, piele uscată și inflamată – creează disconfort celor mici și pot apărea apoi pe tot parcursul vieții.

Cuprins

Ce este dermatita atopică?

Dermatita atopică este o afecțiune cutanată cronică, recidivantă, pruriginoasă, care apare ca urmare a perturbării barierei epiteliale și a dereglării imunitare, mai ales în rândul persoanelor predispuse genetic. Este o boală cutanată comună, afectând 10-20% dintre copiii din țările dezvoltate.

Este important de cunoscut faptul că, deși această afecțiune apare mai des la cei cu predispoziție genetică, cu ajutorul factorilor epigenetici (de mediu), prin utilizarea produselor potrivite, schimbarea rutinei de îngrijire și a stilului de viață, manifestarea acesteia poate fi prevenită, amânată sau ținută sub control.

Dermatita atopică mai este cunoscută și sub numele eczemă și se dezvoltă, în general, în copilăria timpurie și este frecvent asociată cu alergiile. În plus, colonizarea cu Staphylococcus aureus este frecventă și poate contribui la progresia și severitatea bolii.

Pentru tratamentul dermatitei atopice sunt necesare terapii țintite pentru a restabili atât bariera cutanată afectată, cât și pentru a controla inflamația.

Pruritul este un simptom comun în rândul pacienților cu dermatită atopică și are un impact puternic asupra calității vieții.

De regulă, această afecțiune se dezvoltă în primele luni de viață și persistă până la vârsta adultă la 20-40% dintre copiii cu dermatită.

Cauzele dermatitei atopice la bebeluși și copii

Cauzele dermatitei atopice sunt încă puțin cunoscute, deși predispoziția genetică în contextul unor factori de mediu perturbatori pare a fi factor declanșator. La fel ca în cazul astmului și al altor afecțiuni cronice complexe, dermatita atopică ar trebui privită ca o manifestare finală a mai multor imperfecțiuni genetice, care au ca rezultat afectarea funcției de barieră epidermică și dereglarea imunitară.

Astfel, bebelușii și copiii pot dezvolta dermatită atopică din cauza unei diferențe în modul în care sistemul imunitar reacționează la anumite lucruri. Alergiile cutanate pot fi implicate în unele forme de eczeme.

Prin urmare, dermatita atopică este cauzată de o combinație de factori.

Genetica. Această afecțiune a pielii poate fi transmisă de la părinți la copii, riscul de a dezvolta dermatită atopică fiind mai mare în rândul bebelușilor ale căror familii au istoric de afecțiuni dermatologice (cercetările au arătat că bebelușii și copiii care au unul sau ambii părinți diagnosticați cu dermatită atopică sau care au alți frați cu eczemă au o probabilitate mai mare de a o dezvolta ei înșiși).
Sistemul imunitar. Un sistem imunitar care nu este complet dezvoltat poate afecta nivelul de protecție pe care îl poate oferi pielea.
Factori externi. Expunerea la alergeni, precum polenul, praful de casă sau părul animalelor de companie, poate declanșa reacții în cazul copiilor cu predispoziție la dermatită atopică.

Dermatita atopică nu este infecțioasă, deci nu poate fi transmisă prin contact.

Există o serie de factori care pot declanșa simptomele eczemei. Aceștia pot varia de la o persoană la alta, însă printre factorii declanșatori comuni se numără:

substanțe iritante – săpunurile și detergenții;
factori de mediu sau alergeni – vremea rece și uscată, umezeala, acarienii, polenul și mucegaiul;
alergii alimentare;
anumite materiale care intra în contact cu pielea – lâna și țesăturile sintetice;
infecții ale pielii;
lipsa hidratării – pielea uscată este mai susceptibilă la inflamație și mâncărime.

➡️ Citește și Pielea bebelușului: îngrijire, afecțiuni, prevenție și tratament.

Simptomele dermatitei atopice la bebeluși și copii

Dermatita atopică este una dintre afecțiunile pielii ale cărei simptome pot să apară și să dispară frecvent. Orice zonă a corpului poate fi afectată. La bebeluși, manifestările sunt, de obicei, pe față, gât, scalp, coate și genunchi. La copii, simptomele apar, cu precădere, pe pielea din interiorul coatelor, de pe spatele genunchilor, de pe părțile laterale ale gâtului, din jurul gurii și de pe încheieturi, glezne și mâini.

De obicei, există perioade în care simptomele se ameliorează, urmate de perioade în care se agravează (crize). Crizele pot apărea de două sau de trei ori pe lună.

Deși simptomele diferă de la un copil la altul, există unele manifestări comune:

piele uscată, crăpată și solzoasă;
prurit (mâncărime severă);
roșeață și umflături;
piele îngroșată;
piele palidă pe față;
cercuri întunecate în jurul ochilor;
modificări ale texturii pielii din jurul gurii, ochilor sau urechilor.

Din cauza pruritului, copiii pot simți o acută nevoie de grataj. Scărpinatul le poate afecta somnul, poate face pielea să sângereze și poate provoca infecții secundare. De asemenea, poate înrăutăți pruritul și poate duce la un ciclu de mâncărime și scărpinat regulat.

Semnele unei infecții pot include:

piele umflată și dureroasă;
pustule (coșuri cu puroi);
crustă galbenă pe suprafața pielii sau apariția unor mici pete alb-gălbui;
frisoane și stare generală de rău.

Simptomele dermatitei atopice pot fi asemănătoare cu cele ale altor afecțiuni de sănătate. Înainte de a administra orice tip de tratament, este nevoie ca un medic specialist să confirme diagnosticul.

Tratamentul dermatitei atopice la bebeluși și copii

Nu există niciun leac pentru eczeme, însă tratamentele pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Un medic dermatolog poate recomanda diferite tratamente, în funcție de cât de severe sunt simptomele, de vârsta copilului, de locul în care se află erupția cutanată și de starea generală a celui mic.

Scopul tratamentului pentru dermatita atopică este de a ameliora mâncărimea și inflamația, de a hidrata pielea și de a preveni infecția.

Tratamentul dermatitei atopice la bebeluși și copii poate include:

Produse care hidratează pielea. Cel mai important pas în combaterea dermatitei atopice este rehidratarea stratului cornos. O hidratare adecvată păstrează bariera stratului cornos, minimizând efectele directe ale iritanților și alergenilor asupra pielii și maximizând efectul terapiilor aplicate local. Apa fierbinte trebuie evitată pentru a preveni atât vasodilatația, care poate declanșa pruritul, cât și deteriorarea barierei cutanate. Pentru copiii mai mari, pot fi aplicate cantități mici de uleiuri de baie sau agenți de emulsionare pentru o hidratare suplimentară. Produsele de curățare recomandate sunt cele blânde, care nu conțin parfum și au un pH neutru.
Produse care ajută la reținerea umidității. După baie, este important să fie aplicate produse emoliente, pentru a reține apa în epidermă. În caz contrar, pielea se poate usca excesiv.
Îmbunătățirea performanței sistemului imunitar. Un sistem imunitar puternic ajută corpul să răspundă mai corect în cazul puseurilor de dermatită seboreică, declanșată de factori variați din mediu.
Produse (de preferat) naturale cu efect antiinflamator.
Antihistaminice. Aceste medicamente sunt folosite, în special, în tratamentul alergiilor. Sunt recomandate copiilor înainte de culcare, pentru ameliorarea mâncărimii și pentru a îmbunătăți somnul.
Antibiotice (de preferat în formă naturală). În cazul infecțiilor severe, poate fi recomandat tratament cu antibiotice.

Pentru a evita infecțiile sau alte complicații, este bine ca cei mici să aibă mereu unghiile scurte, astfel încât, dacă apare nevoia de grataj, să fie prevenite leziunile asociate scărpinatului.

Folosește pentru îngrijirea pielii copilului Ivahidra+ A.D Cremă-Balsam Intens Emolientă, care reduce intensitatea și frecvența puseurilor din dermatita atopică datorită mecanismului complex de acțiune: reface funcția de barieră și microbiomul pielii, hidratează intens și de durată, reduce roșeața și iritațiile asociate pielii cu uscăciune severă, reduce senzația de mâncărime. Eficiență pediatrică dovedită clinic.

Întrebări și răspunsuri despre dermatita atopică la bebeluși și copii

Pentru mulți copii, simptomele dermatitei atopice încep să se amelioreze până la vârsta de 5 sau 6 ani. Uneori dispare. Însă, alți copii se pot confrunta din nou cu dermatita atopică în perioada pubertății.

Iată câteva dintre cele mai comune întrebări despre dermatita atopică la bebeluși și copii:

Cum se diagnosticheaza dermatita atopică la un copil?

Pentru ca un medic să diagnosticheze dermatita atopică la un copil, va face, în primul rând, o anamneză. Astfel, el va pune întrebări despre simptomele și istoricul de sănătate al copilului, despre existența unor cazuri de dermatită atopică în familie ori de alergii. Pentru a confirma diagnosticul, pot fi realizate două tipuri de teste.

Teste de sânge. Nivelurile serice crescute de imunoglobulină E (IgE) apar la majoritatea copiilor cu dermatită atopică. IgE este eliberată de sistemul imunitar al organismului.
Teste cutanate. Acestea pot fi efectuate pentru a verifica dacă există alergii sau alte afecțiuni ale pielii.

Care sunt posibilele complicații ale dermatitei atopice la un copil?

Copiii cu dermatită atopică pot dezvolta, uneori, și alte probleme fizice și psihologice. Deoarece această afecțiune poate duce la crăparea pielii, există riscul ca aceasta să se infecteze cu bacterii. Posibilitatea ca un copil să sufere de o infecție este mai mare dacă agresează zona afectată (prin scărpinare) sau dacă nu urmează un tratament corect.

Pe lângă faptul că poate cauza complicații fizice, dermatita atopică poate afecta copiii și din punct de vedere psihologic. Școlarii pot fi tachinați dacă au dermatită atopică. Orice tip de bullying poate fi traumatizant și dificil de gestionat pentru un copil.

Totodată, dermatita atopică poate cauza probleme cu somnul. Lipsa odihnei poate afecta starea de spirit și comportamentul. De asemenea, poate îngreuna concentrarea la școală.

Dermatita atopică poate afecta și încrederea în sine a copiilor și poate duce la depresie, însă intervenția corectă, din timp, prin prevenție și tratament conform indicațiilor specialiștilor, poate preveni toate aceste lucruri.

Cum poate fi prevenită dermatita atopică la bebeluși și copii?

Dermatita atopică se transmite, de obicei, de la părinți la copii, astfel că este greu de prevenit. De obicei, dermatita atopică se va ameliora sau va dispărea pe măsură ce copilul crește. Pot exista momente în care cel mic are puține sau niciun simptom. Și poate avea momente în care simptomele se înrăutățesc. Acest lucru se numește acutizare. Pentru a ajuta la prevenirea crizelor, părinții pot lua câteva măsuri:

Hidratare constantă – aplicarea pe pielea copiilor a unor loțiuni sau creme hidratante fără parfum ajută la menținerea nivelului optim de apă.
Evitarea alergenilor – identificarea și evitarea alergenilor care pot declanșa simptomele este o măsură preventivă.
Folosirea hainelor din țesături naturale, cum ar fi bumbacul, și spălarea cu detergenți hipoalergenici ajută la prevenirea dermatitei atopice.
Evitarea gratajului. Părinții trebuie să-și împiedice copii să agreseze zona afectată. Scărpinatul poate determina agravarea simptomelor și poate provoca infecții. Menținerea unghiilor scurte previne lezarea pielii afectate.
Îmbăierea cu apă călduță, nu fierbinte – apa fierbinte îndepărtează uleiurile naturale ale pielii și o usucă, ceea ce duce la acutizarea mâncărimii provocate de dermatita atopică.

În concluzie, dermatita atopică este o afecțiune a pielii pe termen lung (cronică), frecventă în rândul bebelușilor și al copiilor, care se ameliorează sau dispare odată cu înaintarea în vârstă. Mâncărimea, pielea uscată și roșeața sunt simptome comune, iar tratament are scopul de a ameliora pruritul și inflamația pielii și de a preveni infecția. Înțelegerea cauzelor, identificarea factorilor declanșatori și adoptarea unor măsuri preventive sunt pași care pot ajuta la menținerea confortului și a sănătății pielii copiilor.

Resurse:

https://www.nhs.uk/conditions/atopic-eczema/

https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=atopic-dermatitis-in-children-90-P01675

https://kidshealth.org/en/parents/eczema-atopic-dermatitis.html

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4254569/

https://emedicine.medscape.com/article/911574-overview