Prurit este termenul medical pentru mâncărime, o problemă cutanată care impune nevoia de grataj (de a se scărpina), pentru a simți o ușurare temporară. Însă, această acțiune este urmată de mâncărimi și mai intense.
Există mai multe cauze posibile pentru prurit, iar tratamentul variază în funcție de cauză, de ceea ce a dus la senzația de mâncărime a pielii.
În centrul acestei experiențe se află mai multe subtipuri de nervi senzoriali, printre care și fibrele C și fibrele Aδ, responsabile de transmiterea semnalelor către creier. Interacțiunea dintre aceste fibre și anumiți receptorii orchestrează senzația de mâncărime. Deși strâns legat de percepția durerii, pruritul este un proces neurologic distinct, care implică unele căi de semnalizare specifice. Însă, procesarea senzorială care stă la baza ambelor senzații (prurit și durere) se suprapune în moduri complexe.
Scărpinatul, răspunsul natural la mâncărime, activează și mai mult aceste fibre, creând un ciclu vicios – scărpinatul oferă o ușurare de moment, dar poate exacerba senzația pe termen lung.
Pruritul nu este o afecțiune de sine stătătoare, ci este un simptom al unei afecțiuni. Printre aceste afecțiuni dermatologice se numără eczema, psoriazisul, reacțiile alergice, rujeola, rubeola. Afecțiunile sistemice, cum ar fi disfuncția renală, disfuncția hepatică și tulburările tiroidiene, pot, de asemenea, să declanșeze prurit, ca urmare a dezechilibrelor metabolice. Pruritul neuropatic apare din cauza disfuncției nervoase, așa cum se observă în afecțiuni precum nevralgia postherpetică și scleroza multiplă. În plus, medicamentele, factorii de stres psihologic și factorii de mediu pot fi cauze care declanșează pruitul.
Ce este pruritul?
Pruritul, denumit mai frecvent mâncărime, este o senzație de disconfort, rareori acompaniată de fisuri, roșeață și durere. În timp ce gratajul poate oferi o ușurare de moment, acesta exacerbează problema, creând un cerc vicios. Pruritul poate varia de la o ușoară neplăcere până la o problemă care afectează semnificativ calitatea vieții unei persoane.
Pruritul poate duce la leziuni cutanate dureroase.
Care sunt simptomele pruritului?
Principalul simptom al pruritului este mâncărimea, o senzație inconfortabilă care determină nevoia de grataj. Scărpinatul nu oferă întotdeauna o ușurare.
În urma gratajului, pot apărea manifestări suplimentare ale pruritului:
- piele uscată sau crăpată;
- urme de zgârieturi (excoriații);
- durere localizată;
- piele descuamată și care sângerează;
- decolorarea pielii;
- inflamație;
- papule (mici umflături asemănătoare unor coșuri).
Tipuri de prurit
Există mai multe tipuri diferite de prurit, clasificate în funcție de cauza mâncărimii și de localizarea acesteia pe corp. Pruritul se poate manifesta sub diferite forme, fiecare cu caracteristicile sale unice:
- Prurit localizat – mâncărime limitată la o anumită zonă, adesea din cauza iritației pielii sau a înțepăturilor de insecte.
- Prurit generalizat – mâncărime care afectează zone mai mari ale corpului, adesea asociată cu afecțiuni medicale subiacente.
- Prurit cronic – când mâncărimea persistă mai mult de șase săptămâni este considerată cronică și necesită o evaluare amănunțită.
- Prurit aquagenic – o problemă mai puțin comună, în care mâncărimea este declanșată de contactul pielii cu apa.
- Prurit neuropatic – mâncărimea este cauzată de probleme legate de nervi, adesea observată în afecțiuni precum neuropatia sau scleroza multiplă.
- Prurit senil -mâncărimea este cauzată de modificări ale pielii care afectează persoanele cu vârsta de peste 65 de ani.
- Prurit uremic – mâncărimea apare ca simptom în rândul persoanelor diagnosticate cu boală renală care fac dializă.
Care sunt cauzele pentru care pot apărea mâncărimile pielii?
Pruritul nu este o afecțiune de sine stătătoare, ci un simptom al unei afecțiuni de bază. Drept urmare, apariția senzației de mâncărime pe piele poate avea diverse cauze. Printre cele mai frecvente se numără:
- Probleme dermatologice – unele afecțiuni cutanate, precumi eczema, psoriazisul și urticaria, pot provoca prurit. În aceste cazuri, răspunsul imunitar declanșează eliberarea de substanțe chimice care induc mâncărime.
- Tulburări sistemice – unele afecțiuni sistemice, care afectează organele interne, cum ar fi disfuncția renală, disfuncțiile hepatice și problemele tiroidiene, pot duce la prurit, din cauza dezechilibrelor metabolice.
- Medicamente – unele medicamente, cum ar fi opioidele, pot declanșa prurit ca efect secundar.
- Factori psihologici – stresul, anxietatea și afecțiunile psihice pot exacerba pruritul.
- Factori de mediu – reacțiile alergice, fie din cauza alergenilor din mediul înconjurător, fie din cauza unor înțepături de insecte, pot duce la prurit.
- Pielea uscată – cea mai frecventă cauză a pruritului este pielea uscată.
Prurit: factori de risc
Pruritul este o problemă medicală comună și poate afecta pe toată lumea pe parcursul vieții. Severitatea manifestării și frecvența apariției acestei senzații sunt diferite pantry fiecare persoană.
Riscul de apariție a pruritului este mai mare în cazul:
- persoanelor peste 65 de ani;
- persoanelor care suferă de alergii;
- persoanelor care suferă de anumite afecțiuni: de la eczemă la diabet;
- persoanelor însărcinate;
- persoanelor care fac dializă.
Prurit: diagnostic
Pruritul poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi, a somnului și a bunăstării mintale a unei persoane. Senzația de mâncărime poate duce la frustrare, anxietate și retragere socială. În cazul în care pruritul persistă, este esențială o vizită la un medic dermatolog.
Pantry a diagnostica afecțiunea însoțită de prurit, medicul va face o examinare fizică și o anamneză (va adresa întrebări legate de momentul apariției, alte manifestări existente și istoricul medical, astfel încât să poată pune un diagnostic corect).
Totodată, pantry diagnosticarea afecțiunii care declanșează pruritul pot fi realizate o serie de teste și analize medicale, astfel încât medicul să determine care este cauza principală. Printre acestea se numără:
- Teste de alergie – pantry a afla dacă pacientul reacționează la anumiți alergeni din mediul înconjurător.
- Teste de sânge – pantry a descoperi deficiențe de vitamine și minerale sau probleme cu organele interne, cum ar fi ficatul, rinichii sau tiroida.
- Teste imagistice – pantry a dezvălui afecțiuni care se extind sub piele, cum ar fi cancerul.
- Biopsia cutanată – pantry a identifica afecțiunile pielii care provoacă mâncărimi. Acest test presupune prelevarea unei mici mostre de piele și examinarea acesteia la microscop.
Prevenție și tratament pentru mâncărimi ale pielii
Legătura dintre piele și minte este un domeniu în plină expansiune, cunoscut sub numele de psihodermatologie. Psihiatria se concentrează mai mult pe afecțiunea „internă“, care nu este vizibilă, iar dermatologia se concentrează pe problema „externă“, care este vizibilă (în acest caz este vorba despre prurit).
Asocierea dintre cele două discipline implică o interacțiune complexă între sistemele neuroendocrin și imunitar. Din cauza mai multor afecțiuni inflamatorii ale pielii, precum și a unor probleme psihice, aceste două sisteme sunt destabilizate. La mai mult de o treime dintre pacienții dermatologici, un management eficient al afecțiunii cutanate implică luarea în considerare a factorilor psihologici asociați. Oamenii de știință au subliniat că factorii psihologici pot fi deosebit de importanți în cazul afecțiunilor dermatologice cronice.
Această intersecție a psihologiei și dermatologiei subliniază necesitatea unei abordări atât a componentelor fizice (vizibile), cât și a celor emoționale.
Pruritul: tratament
Prin urmare, tratarea pruritului implică abordarea atât a cauzei care stă la baza acestuia, cât și a mâncărimii în sine. Opțiunile de tratament includ:
- Tratamentele topice – cremele hidratante și cremele cu corticosteroizi, recomandate cu prudență și pe termen scurt, pot oferi ușurare, prin calmarea pielii și reducerea inflamației;
- Antihistaminicele – sunt medicamente care ameliorează simptomele unei reacții alergice;
- Medicamentele imunosupresoare – sunt eficiente în gestionarea afecțiunilor de bază;
- Fototerapia – expunerea controlată la lumina ultravioletă poate ajuta la gestionarea pruritului în cazul anumitor afecțiuni ale pielii;
- Tehnicile cognitiv-comportamentale – sunt recomandate pentru a ține sub control nevoia de grataj, întrerupând astfel ciclul mâncărime-scărpinat.
Pruritul: prevenție
Perioada de timp în care se manifestă pruritul depinde de cauza declanșării lui. Unele afecțiuni se tratează ușor și pruritul dispare, altele sunt afecțiuni cronice și pruritul dispare mai greu.
Există metode de tratament și prevenire a pruritului:
- Aplicarea, în mod regulat, a unor produse hidratante, pentru a preveni uscarea pielii și întărirea barierei cutanate.
- Aplicarea, în fiecare zi, a unei creme cu factor de protecție solară, pentru a preveni arsurile solare și daunele provocate de radiațiile ultraviolete.
- Folosirea unor produse cosmetice fără parfum alergenic sau produse special concepute pentru pielea sensibilă.
- Adoptarea unei alimentații sănătoase, bogată în fructe și legume, și consumul a cel puțin doi litri de apă în fiecare zi.
- Evitarea purtării de materiale care provoacă iritații ale pielii, cum ar fi lâna și țesăturile sintetice. De regulă, îmbrăcămintea din țesături naturale, de bumbac, de exemplu, nu provoacă iritații ale pielii.
- Evitarea spălării pielii cu apă fierbinte.
- Identificarea alergenilor care provoacă prurit și erupții cutanate și evitarea lor.
- Gestionarea afecțiunilor cronice existente.
Adaugă în rutina zilnică:
- Apă Termală Herculane Spray – are proprietăți antiinflamatoare dovedite în nenumarate studii clinice în dermatologie. Apa termală este recomandată de medicii dermatologi pentru hidratarea pielii uscate, dar mai ales pentru efectul ei calmant si antiiritant din dermatita atopică, psoriazis și alte afecțiuni ale pielii care sunt însoțite de inflamație.
- Ivahidra+ A.D Cremă-Balsam Intens Emolientă – are o formulă inovatoare pentru reducerea intensității și frecvenței puseelor din dermatita atopică. Aceasta are un mecanism complex de acțiune: reface funcția de barieră și microbiomul pielii, hidratează intens și de durată, reduce roșeața și iritațiile asociate pielii cu uscăciune severă, reduce senzația de mâncărime. Eficiența și tolerabilitatea acestui produs au fost dovedite clinic.
- Ivahidra+ Gel de spălare emolient – este ideal pentru pielea sensibilă, foarte uscată, atopică, are o formulă nondetergentă, fără parfum, cu o înaltă toleranță, îmbogățită cu activi hidratanți. Asigură curățarea și hidratarea pielii uscate, foarte uscate și atopice, calmează senzația de mâncărime și iritația.
Cu toate că nu este o problemă medicală care poate pune viața în pericol, pruritul are un impact puternic asupra bunăstării fizice și psihice a unei persoane. Un diagnostic precoce și abordări terapeutice adaptate nevoilor specifice ale pacienților contribuie la ameliorarea senzației de mâncărime, îmbunătățind astfel calitatea vieții.
Resurse:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/11879-pruritus
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/itchy-skin/symptoms-causes/syc-20355006
https://familydoctor.org/condition/pruritus/
https://www.osmosis.org/answers/pruritus
https://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/skin-conditions-pruritus
